Căutare
Ultimele subiecte
Subiecte similare
24 februarie 2019. Mitinguri de protest în toată ţara: Abrogaţi şi apoi plecaţi!
Dum Feb 24, 2019 11:21 am Scris de AntiOUG13
Proteste faţă de OUG 7/2019 de modificare a legilor justiţiei
BUCUREŞTI, Piaţa Victoriei, …
[ Lectura completa ]
Comentarii: 11
Proteste fără precedent ale magistraţilor
Dum Feb 24, 2019 11:12 am Scris de AntiOUG13
După adoptarea OUG 7/2019 pentru o nouă modificare a legilor justiţiei, magistraţii din toată …
[ Lectura completa ]
[ Lectura completa ]
Comentarii: 1
#10august 2018: vine #DiasporaAcasă. #Împreună #AprindemLumina
Dum Iul 22, 2018 12:24 pm Scris de AntiOUG13
10-11 august 2018: Miting al Diasporei româneşti în Piaţa Victoriei din Bucureşti, între …
[ Lectura completa ]
[ Lectura completa ]
Comentarii: 11
COMUNICAT CCR. Conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA
#Rezistăm. Uniţi schimbăm :: ACTUALITATE. Ştiri, subiecte fierbinţi :: ACTUALITATE. :: Subiecte fierbinţi
Pagina 1 din 1
COMUNICAT CCR. Conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA
COMUNICAT DE PRESĂ
https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-238
27.02.2017
În ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.
Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.
Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.
În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui Senatului României, Guvernului României și Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-238
27.02.2017
În ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.
Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.
Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.
În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui Senatului României, Guvernului României și Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
Motivarea hotărârii CCR: Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru adoptarea unui act normativ
În motivarea deciziei prin care a constatat că ancheta DNA privind modul în care a fost adoptată OUG 13 a creat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public, magistrații susţin că: „Doar Curtea Constituțională este abilitată să efectueze controlul asupra ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului”. Judecătorii CCR au mers și mai departe, analizând sesizările din dosarul deschis de DNA. Concluzia absolut surprinzătoare a CCR? „Toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului”. Singura opinie separată a fost a judecătoarei Livia Stanciu. Aceasta susține că autoritatea judecătorească are un rol în cazul în care există temeiuri de natură penală.
Magistrații CCR fac o paralelă cu imunitatea parlamentară, arătând că „această imunitate care vizează actul decizional de legiferare este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, în activitatea lor de legiuitor delegat”. Cu alte cuvinte, odată ce a primit delegare legislativă de la Parlament, Executivul primește și imunitate, ca o garanție prevăzută de Constituție pentru că-și va exercita această prerogativă „în deplină libertate”.
Citeşte articolul pe digi24.ro: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/curtea-constitutionala-niciun-ministru-nu-poate-fi-tras-la-raspundere-pentru-adoptarea-unui-act-normativ-685080
Magistrații CCR fac o paralelă cu imunitatea parlamentară, arătând că „această imunitate care vizează actul decizional de legiferare este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, în activitatea lor de legiuitor delegat”. Cu alte cuvinte, odată ce a primit delegare legislativă de la Parlament, Executivul primește și imunitate, ca o garanție prevăzută de Constituție pentru că-și va exercita această prerogativă „în deplină libertate”.
Citeşte articolul pe digi24.ro: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/curtea-constitutionala-niciun-ministru-nu-poate-fi-tras-la-raspundere-pentru-adoptarea-unui-act-normativ-685080
Livia Stanciu, opinie separată în decizia CCR
Judecătorul Livia Stanciu, fost președinte al Înalte Curți de Casație și Justiție, susține că CCR ar fi trebuit să constate că ancheta DNA privind modul în care a fost adoptată OUG 13 nu a creat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public. Argumentele magistratului sunt consemnate în opinia separată cuprinsă în motivarea deciziei Curții Constituționale din 27 februarie.
„Dacă există temeiuri de natură penală (fapte prevăzute de legea penală), controlul (în legătură cu un act emis de Guvern, fie că este individual, fie că este normativ) aparține și organelor autorității judecătorești (Ministerul Public, instanțele de judecată)”, se arată în opinia separată.
Citeşte articolul pe digi24.ro: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/opinie-separata-daca-exista-temeiuri-penale-magistratii-se-pot-pronunta-asupra-actelor-guvernului-685191
„Dacă există temeiuri de natură penală (fapte prevăzute de legea penală), controlul (în legătură cu un act emis de Guvern, fie că este individual, fie că este normativ) aparține și organelor autorității judecătorești (Ministerul Public, instanțele de judecată)”, se arată în opinia separată.
Citeşte articolul pe digi24.ro: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/opinie-separata-daca-exista-temeiuri-penale-magistratii-se-pot-pronunta-asupra-actelor-guvernului-685191
Decizia CCR: document
Fişierul pdf cuprinzând decizia Curţii poate fi descărcat de aici: https://www.ccr.ro/files/products/decizia_68+opinie.pdf
La momentul când am intrat pe site, fişierul nu se încărca şi nu se putea descărca. De îndată ce va fi posibil, îl voi descărca şi îl voi încărca în fişierele forumului nostru
La momentul când am intrat pe site, fişierul nu se încărca şi nu se putea descărca. De îndată ce va fi posibil, îl voi descărca şi îl voi încărca în fişierele forumului nostru
Re: COMUNICAT CCR. Conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA
Am reuşit azi să descarc fişierul. Îl găsiţi aici: https://www.keepandshare.com/doc14/15499/deciziaccr-68-conflict-constitutional-guvern-dna-opinie-livia-stanciu-pdf-686k?da=y
Ministrul Justiţiei: raport la Curtea de la Veneţia
Intrebat daca va cere Comisiei de la Venetia un punct de vedere, dupa decizia Curtii Constitutionale privind conflictul dintre DNA si Guvern, ministrul Justitiei a raspuns ca acest for nu poate modifica deciziile CCR.
"De la Comisie punctele de vedere sunt oricand binevenite, dar pe viitor, nu pe trecut", a spus Tudorel Toader.
Articolul pe Hot News: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21656404-tudorel-toader-prezentat-comisiei-venetia-raport-privind-oug-13-oug-14-proteste.htm?nomobile=
"De la Comisie punctele de vedere sunt oricand binevenite, dar pe viitor, nu pe trecut", a spus Tudorel Toader.
Articolul pe Hot News: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21656404-tudorel-toader-prezentat-comisiei-venetia-raport-privind-oug-13-oug-14-proteste.htm?nomobile=
DNA, răspuns către ministrul Justiției: Ancheta în dosarul OUG 13, legală
”Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că: „În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil. În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.
Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată."
Citeşte articolul pe site-ul Europa FM: http://www.europafm.ro/dna-raspuns-catre-ministrul-justitiei-ancheta-in-dosarul-oug-13-legala/
Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată."
Citeşte articolul pe site-ul Europa FM: http://www.europafm.ro/dna-raspuns-catre-ministrul-justitiei-ancheta-in-dosarul-oug-13-legala/
13 martie. DNA - Comunicat de presă privind ancheta DNA în cazul OUG 13
#DNA
13 martie 2017
Nr. 246/VIII/3
Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatele nr. 190/VIII/3 din 27 februarie 2017 și 126/VIII/3 din 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative,
pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut de amploarea dezbaterilor, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să prezinte aspecte referitoare la obiectul dosarului penal și măsurile dispuse:
1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală.http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044
Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.
Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că:
„În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.
În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.
Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”
Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.
2. Apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.
Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor.
În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituțională a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale, între:
- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament - Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);
- Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).
3. Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii.
13 martie 2017
Nr. 246/VIII/3
COMUNICAT
Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatele nr. 190/VIII/3 din 27 februarie 2017 și 126/VIII/3 din 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative,
pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut de amploarea dezbaterilor, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să prezinte aspecte referitoare la obiectul dosarului penal și măsurile dispuse:
1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală.http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044
Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.
Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că:
„În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.
În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.
Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”
Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.
2. Apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.
Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor.
În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituțională a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale, între:
- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament - Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);
- Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).
3. Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Continut sponsorizat
Subiecte similare
» Stop joc. În democraţie corupţii stau la puşcărie.Protest (marş de la Guvern la Parlament), duminică, 12 martie, de la ora 18:00
» (Digi24) Piața Victoriei. În loc de proteste, colinde de Crăciun, grație Primăriei Capitalei
» (Digi24) Piața Victoriei. În loc de proteste, colinde de Crăciun, grație Primăriei Capitalei
#Rezistăm. Uniţi schimbăm :: ACTUALITATE. Ştiri, subiecte fierbinţi :: ACTUALITATE. :: Subiecte fierbinţi
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|
Dum Feb 24, 2019 12:14 pm Scris de AntiOUG13
» Proteste fără precedent ale magistraţilor
Dum Feb 24, 2019 11:39 am Scris de AntiOUG13
» Petiţie online: Susţinem candidatura Laurei Codruţa Kövesi pentru funcţia de procuror şef european
Dum Feb 24, 2019 11:18 am Scris de AntiOUG13
» Petiţie online: Europa, salvează-ne de corupție!
Dum Feb 24, 2019 10:28 am Scris de AntiOUG13
» Articol nou pe blogul forumului: Despre gazul CS, ce nu ne-au spus autorităţile şi despre un articol incomod
Dum Aug 26, 2018 1:01 pm Scris de AntiOUG13
» #VăVedem: ultimele ştiri despre mitingul din #10august
Vin Aug 10, 2018 11:22 am Scris de AntiOUG13
» G4Media: Live text de la Protestul din #10august, din Piaţa Victoriei
Vin Aug 10, 2018 11:17 am Scris de AntiOUG13
» #10august 2018: vine #DiasporaAcasă. #Împreună #AprindemLumina
Vin Aug 10, 2018 11:14 am Scris de AntiOUG13
» Există notificare pentru proteste în Piaţa Victoriei până la sfârşitul lui 2018
Joi Aug 09, 2018 9:28 am Scris de AntiOUG13