Căutare
Ultimele subiecte
Subiecte similare
24 februarie 2019. Mitinguri de protest în toată ţara: Abrogaţi şi apoi plecaţi!
Dum Feb 24, 2019 11:21 am Scris de AntiOUG13
Proteste faţă de OUG 7/2019 de modificare a legilor justiţiei
BUCUREŞTI, Piaţa Victoriei, …
[ Lectura completa ]
Comentarii: 11
Proteste fără precedent ale magistraţilor
Dum Feb 24, 2019 11:12 am Scris de AntiOUG13
După adoptarea OUG 7/2019 pentru o nouă modificare a legilor justiţiei, magistraţii din toată …
[ Lectura completa ]
[ Lectura completa ]
Comentarii: 1
#10august 2018: vine #DiasporaAcasă. #Împreună #AprindemLumina
Dum Iul 22, 2018 12:24 pm Scris de AntiOUG13
10-11 august 2018: Miting al Diasporei româneşti în Piaţa Victoriei din Bucureşti, între …
[ Lectura completa ]
[ Lectura completa ]
Comentarii: 11
Declaraţia Parlamentului: Iohannis - abuz de drept, CSM, Ministerul Public -"judecăţi neconstituţionale"
#Rezistăm. Uniţi schimbăm :: ACTUALITATE. Ştiri, subiecte fierbinţi :: ACTUALITATE. :: Subiecte fierbinţi
Pagina 1 din 1
Declaraţia Parlamentului: Iohannis - abuz de drept, CSM, Ministerul Public -"judecăţi neconstituţionale"
Parlamentul României a adoptat ieri, 8 martie 2017, o Declarație a Parlamentului prin care se reafirmă rolul și prestigiul acestuia ca instituție centrala a democrației și organ reprezentativ suprem al poporului.
Proiectul declaraţiei, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat cu 203 de voturi „pentru” şi 94 de voturi „împotrivă”.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT
În temeiul prevederilor Art. 13 Pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,
Parlamentul României adoptă prezenta
De altfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a stabilit demult că „în cazul elaborării și emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligația solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigența acestei autorități publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu activității autorităţii judecătoreşti depășește sfera atribuțiilor sale constituționale”.
Parlamentul apreciază că, în condiţii normale, asemenea lămuriri nu ar fi fost necesare. Textul Constituţiei este în sine suficient de explicit. Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia Curţii este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al Preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curţii doar în scopul blocării unui proces politic democratic.
Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentativ suprem al naţiunii noastre. Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice ce se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale.
Pe fond, aceste acţiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivaţie raţională. Trebuie afirmat răspicat că toate instrumentele juridice folosite în combaterea corupţiei emană de la Parlament. Ele sunt în mod fundamental expresia voinţei politice a acestuia de a instaura necondiţionat domnia legii şi de a întări instituţiile statului de drept. Imperfecţiunile cadrului normativ al luptei anti-corupţie, semnalate cu repetiţie de Curtea Constituţională, sunt produse tocmai de urgenţa, rareori justificată, impusă procesului de adoptare a legilor, unele dintre acestea fiind trecute prin angajarea răspunderii Guvernului. Calitatea legilor creşte ori de câte ori Parlamentul este lăsat să delibereze fără a fi supus la presiuni exterioare.
Prin această Declaraţie, Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie: funcţia reprezentativă, funcţia legislativă, precum şi funcţia de alegere şi control a executivului.
Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească în ansamblul ei și cu toate componentele ei. Îi reprezintă deopotrivă pe cei care au votat, indiferent de opțiunea politică, dar şi pe cei care nu s-au prezentat la urne. Funcţia esenţială a Parlamentului este aceea de a da, prin dezbaterile sale, o formă reprezentativă preocupărilor celor mai grave şi profunde ale societăţii. Cunoaşterea publică este indispensabilă într-o democraţie, iar sarcina oricărui Parlament este acea de a spori calitatea şi sfera gândirii ce animă deliberarea colectivă.
Modul direct de alegere a Preşedintelui României a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim si mai reprezentativ decât Parlamentul. Preşedintele, odată ales, devine prin efectul Constituţiei exterior societăţii, ocupând o poziţie de mediator între aceasta şi autorităţile publice. Preşedintele României reprezintă statul român (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia legislativă, executivă şi judecătorească fiind nu numai separate între ele, dar şi distincte de societatea cetăţenilor, care este „fundamentul” statului, dar nu se confundă cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigură legătura constituţională între Preşedinte şi societate, aşa cum subliniază procedura care-i cere Preşedintelui să depună jurământul de învestitură în plenul reunit şi să încredinţeze apoi preşedinţilor celor două camere documentul pe care a semnat jurământul. Parlamentul oglindeşte deci voinţa societăţii, în timp ce Preşedintele exprimă arhitectura instituţională a statului şi o explică atunci când este necesar.
În al doilea rând, Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a ţării” (Articolul 61, Aliniatul 1). Parlamentul acceptă să delege Guvernului, în termeni precişi, exerciţiul acestei autorităţi, nu însă vreunei alte instituţii. Nu poate delega autoritatea înseşi, care este inalienabilă. În temeiul legilor pe care le face şi pe care le modifică suveran, Parlamentul se poate consulta în cursul procesului legislativ cu instituţii publice, cu experţi, cu societatea civilă, cu orice parte interesată. Avizele pe care Parlamentul convine să le solicite nu pot avea un caracter constrângător. Nimeni şi în nici o materie nu-şi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului, care este unică şi indivizibilă.
În sfârşit, grupurile politice din Parlament trebuie consultate de Preşedinte în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, după care Parlamentul îi acordă (sau nu) acestuia şi întregii liste a Guvernului votul de încredere (Articolul 103) şi acceptă programul de guvernare prin care executivul realizează politica internă şi externă a ţării şi conduce administraţia publică (articolul 102, aliniat 1). Din acel moment, Guvernul şi toate organele administraţiei publice se supun controlului parlamentar (articolul 111, aliniat 1), Parlamentul fiind singura instanţă politică în faţă căreia Guvernul este răspunzător pentru întreaga sa activitate (Articolul 109, Aliniat 1).
Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege şi de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa.
La începutul primei sesiuni din acest mandat, Parlamentul Românei se angajează cu fermitate să respecte riguros articolul 69 din Constituţie şi să servească exclusiv naţiunea pe care o reprezintă, refuzând totodată să-şi supună mandatul oricăror solicitări imperative, de oriunde ar veni. Parlamentul respectă dreptul la liberă exprimare, înţelegând în acelaşi timp că este singurul reprezentant constituţional al întregii societăţi. Oportune sau inoportune, îndreptăţite sau abuzive, părerile Preşedintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii și ale Ministerului Public sunt opinii particulare şi parţiale. Opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate de Parlament.
____________
SURSA: site-ul Senatului: https://senat.ro/PAGINI/anunturi/Proiect%20de_declaratie_a_%20Parlamentului_Romaniei.pdf
Proiectul declaraţiei, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat cu 203 de voturi „pentru” şi 94 de voturi „împotrivă”.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT
În temeiul prevederilor Art. 13 Pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,
Parlamentul României adoptă prezenta
DECLARAȚIE
Parlamentul României salută clarificările pe care Curtea Constituţională a României le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017. Declarând neîntemeiate sesizările Consiliului Superior al Magistraturii şi Preşedintelui României, Curtea explică, pe de o parte, cum Parlamentul poate delega Guvernului printr-o lege specială de abilitare competenţa de a emite ordonanţe, iar pe de altă parte, că executivul „nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz”.De altfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a stabilit demult că „în cazul elaborării și emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligația solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigența acestei autorități publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu activității autorităţii judecătoreşti depășește sfera atribuțiilor sale constituționale”.
Parlamentul apreciază că, în condiţii normale, asemenea lămuriri nu ar fi fost necesare. Textul Constituţiei este în sine suficient de explicit. Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia Curţii este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al Preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curţii doar în scopul blocării unui proces politic democratic.
Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentativ suprem al naţiunii noastre. Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice ce se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale.
Pe fond, aceste acţiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivaţie raţională. Trebuie afirmat răspicat că toate instrumentele juridice folosite în combaterea corupţiei emană de la Parlament. Ele sunt în mod fundamental expresia voinţei politice a acestuia de a instaura necondiţionat domnia legii şi de a întări instituţiile statului de drept. Imperfecţiunile cadrului normativ al luptei anti-corupţie, semnalate cu repetiţie de Curtea Constituţională, sunt produse tocmai de urgenţa, rareori justificată, impusă procesului de adoptare a legilor, unele dintre acestea fiind trecute prin angajarea răspunderii Guvernului. Calitatea legilor creşte ori de câte ori Parlamentul este lăsat să delibereze fără a fi supus la presiuni exterioare.
Prin această Declaraţie, Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie: funcţia reprezentativă, funcţia legislativă, precum şi funcţia de alegere şi control a executivului.
Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească în ansamblul ei și cu toate componentele ei. Îi reprezintă deopotrivă pe cei care au votat, indiferent de opțiunea politică, dar şi pe cei care nu s-au prezentat la urne. Funcţia esenţială a Parlamentului este aceea de a da, prin dezbaterile sale, o formă reprezentativă preocupărilor celor mai grave şi profunde ale societăţii. Cunoaşterea publică este indispensabilă într-o democraţie, iar sarcina oricărui Parlament este acea de a spori calitatea şi sfera gândirii ce animă deliberarea colectivă.
Modul direct de alegere a Preşedintelui României a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim si mai reprezentativ decât Parlamentul. Preşedintele, odată ales, devine prin efectul Constituţiei exterior societăţii, ocupând o poziţie de mediator între aceasta şi autorităţile publice. Preşedintele României reprezintă statul român (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia legislativă, executivă şi judecătorească fiind nu numai separate între ele, dar şi distincte de societatea cetăţenilor, care este „fundamentul” statului, dar nu se confundă cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigură legătura constituţională între Preşedinte şi societate, aşa cum subliniază procedura care-i cere Preşedintelui să depună jurământul de învestitură în plenul reunit şi să încredinţeze apoi preşedinţilor celor două camere documentul pe care a semnat jurământul. Parlamentul oglindeşte deci voinţa societăţii, în timp ce Preşedintele exprimă arhitectura instituţională a statului şi o explică atunci când este necesar.
În al doilea rând, Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare a ţării” (Articolul 61, Aliniatul 1). Parlamentul acceptă să delege Guvernului, în termeni precişi, exerciţiul acestei autorităţi, nu însă vreunei alte instituţii. Nu poate delega autoritatea înseşi, care este inalienabilă. În temeiul legilor pe care le face şi pe care le modifică suveran, Parlamentul se poate consulta în cursul procesului legislativ cu instituţii publice, cu experţi, cu societatea civilă, cu orice parte interesată. Avizele pe care Parlamentul convine să le solicite nu pot avea un caracter constrângător. Nimeni şi în nici o materie nu-şi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului, care este unică şi indivizibilă.
În sfârşit, grupurile politice din Parlament trebuie consultate de Preşedinte în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, după care Parlamentul îi acordă (sau nu) acestuia şi întregii liste a Guvernului votul de încredere (Articolul 103) şi acceptă programul de guvernare prin care executivul realizează politica internă şi externă a ţării şi conduce administraţia publică (articolul 102, aliniat 1). Din acel moment, Guvernul şi toate organele administraţiei publice se supun controlului parlamentar (articolul 111, aliniat 1), Parlamentul fiind singura instanţă politică în faţă căreia Guvernul este răspunzător pentru întreaga sa activitate (Articolul 109, Aliniat 1).
Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege şi de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa.
La începutul primei sesiuni din acest mandat, Parlamentul Românei se angajează cu fermitate să respecte riguros articolul 69 din Constituţie şi să servească exclusiv naţiunea pe care o reprezintă, refuzând totodată să-şi supună mandatul oricăror solicitări imperative, de oriunde ar veni. Parlamentul respectă dreptul la liberă exprimare, înţelegând în acelaşi timp că este singurul reprezentant constituţional al întregii societăţi. Oportune sau inoportune, îndreptăţite sau abuzive, părerile Preşedintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii și ale Ministerului Public sunt opinii particulare şi parţiale. Opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate de Parlament.
____________
SURSA: site-ul Senatului: https://senat.ro/PAGINI/anunturi/Proiect%20de_declaratie_a_%20Parlamentului_Romaniei.pdf
- Atașamente
Ultima editare efectuata de catre AntiOUG13 in Joi Mar 09, 2017 8:27 am, editata de 1 ori
Iohannis răspunde Parlamentului
Comunicat de presă referitor la declarația politică adoptată de Parlamentul României
08 martie 2017
Declarația politică adoptată astăzi de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor și argumentelor – deși clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituțională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă.
Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declarația politică a Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituțiile statului, fundamentat și dezvoltat constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional.
Adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că „autoritatea sa legislativă este unică și indivizibilă”, că el „beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere”, că este „singurul reprezentant constituțional al întregii societăți” sau că „opinia structurată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate numai de Parlament” ori că „Parlamentul asigură legătura constituțională între Președinte și societate”.
Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor în autoritatea care astăzi își reafirmă „supremația politică față de toate celelalte instituții publice” nu își vor găsi soluția prin transferul de responsabilitate asupra Președintelui României, CSM, sau asupra altor „agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale” ori, în ultimă instanță, asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației. Impresia Parlamentului că ar fi o instituție „redusă la condiția de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice și transparente, printr-un act de legiferare responsabil și previzibil în interesul general al societății, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, și nu limitat doar la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.
Constituția României stabilește că Președintele României este ales direct de cetățeni. El are legitimitate și reprezentativitate egale cu ale Parlamentului și, ca atare, Președintele României nu devine „prin efectul Constituției, exterior societății”, ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Președintele României exprimă interese ale societății. Așa cum a constatat și Curtea Constituțională, o elocventă ilustrare a faptului că Președintele României este obligat să aibă un rol activ și că prezența sa în viața politică nu se poate rezuma la un exercițiu simbolic sau protocolar, rezultă din dispozițiile articolului 80 din Constituție, care consacră rolul șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate. Prin urmare, pozițiile exprimate de Președintele României sunt departe de a fi „păreri”, cu atât mai puțin „particulare sau parțiale” și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Președintelui României.
Legea fundamentală a consacrat un principiu esențial pentru conduita tuturor autorităților și a tuturor cetățenilor, anume acela ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autoritățile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel național - Parlamentul și Președintele României - sunt ținute să respecte cadrul constituțional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care „judecățile Președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituționale și inacceptabile”, Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către Președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice.
Constituția României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituțională este echilibrată prin colaborarea reciprocă și cooperarea loială a instituțiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declarația politică adoptată de Parlament, Președintele României va continua să își exercite toate atribuțiile constituționale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranității naționale.
_________________
SURSA: site-ul preşedinţiei României: http://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/comunicat-de-presa-referitor-la-declaratia-politica-adoptata-de-parlamentul-romaniei
08 martie 2017
Declarația politică adoptată astăzi de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor și argumentelor – deși clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituțională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă.
Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declarația politică a Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituțiile statului, fundamentat și dezvoltat constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional.
Adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că „autoritatea sa legislativă este unică și indivizibilă”, că el „beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere”, că este „singurul reprezentant constituțional al întregii societăți” sau că „opinia structurată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate numai de Parlament” ori că „Parlamentul asigură legătura constituțională între Președinte și societate”.
Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor în autoritatea care astăzi își reafirmă „supremația politică față de toate celelalte instituții publice” nu își vor găsi soluția prin transferul de responsabilitate asupra Președintelui României, CSM, sau asupra altor „agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale” ori, în ultimă instanță, asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației. Impresia Parlamentului că ar fi o instituție „redusă la condiția de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice și transparente, printr-un act de legiferare responsabil și previzibil în interesul general al societății, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, și nu limitat doar la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.
Constituția României stabilește că Președintele României este ales direct de cetățeni. El are legitimitate și reprezentativitate egale cu ale Parlamentului și, ca atare, Președintele României nu devine „prin efectul Constituției, exterior societății”, ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Președintele României exprimă interese ale societății. Așa cum a constatat și Curtea Constituțională, o elocventă ilustrare a faptului că Președintele României este obligat să aibă un rol activ și că prezența sa în viața politică nu se poate rezuma la un exercițiu simbolic sau protocolar, rezultă din dispozițiile articolului 80 din Constituție, care consacră rolul șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate. Prin urmare, pozițiile exprimate de Președintele României sunt departe de a fi „păreri”, cu atât mai puțin „particulare sau parțiale” și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Președintelui României.
Legea fundamentală a consacrat un principiu esențial pentru conduita tuturor autorităților și a tuturor cetățenilor, anume acela ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autoritățile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel național - Parlamentul și Președintele României - sunt ținute să respecte cadrul constituțional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care „judecățile Președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituționale și inacceptabile”, Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către Președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice.
Constituția României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituțională este echilibrată prin colaborarea reciprocă și cooperarea loială a instituțiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declarația politică adoptată de Parlament, Președintele României va continua să își exercite toate atribuțiile constituționale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranității naționale.
_________________
SURSA: site-ul preşedinţiei României: http://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/comunicat-de-presa-referitor-la-declaratia-politica-adoptata-de-parlamentul-romaniei
- Atașamente
Discursul lui Tăriceanu în plenul şedinţei de adoptare a Declaraţiei
Doamnelor și domnilor parlamentari,
În această perioadă, a existat o ingerință majoră a Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea puterii executive și o ingerintă a instituțiilor de forță – în egală măsură – în activitatea Guvernului și a Parlamentului. Am traversat o perioadă de aproape două luni în care Președintele Iohannis a declanșat un război politic, alimentând nemulțumirile unei părți a populației și încercând să răstoarne rezultatul alegerilor.
Parcă repetând scenariul din 2012 – vă aduceți aminte mulți dintre dumneavoastră - și Președintele și o serie de aliați politici au vehiculat informații false în relația cu partenerii externi, aducând prejudicii enorme de imagine pentru România. Au făcut acest lucru din păcate pentru beneficiul politic personal și în dezavantajul României.
În toată această nebunie – pentru că nu găsesc altă formulă pentru a califica ceea ce s-a întâmplat în țară – a trebuit ca, în final, să vină Curtea Constituțională a României pentru a pune lucrurile în ordine și a întări o serie de evidențe valabile în orice democrație. Și de aici necesitatea acestei declarații politice.
Îmi pare rău că nu sunt de acord cu cei care consideră că ar trebui să tăcem. Dacă nu o să avem o voce puternică prin care să subliniem care este rolul Parlamentului pentru a-i reface prestigiul și importanța atunci nu vă mirați de toate excesele și abuzurile care se petrec în România de astăzi împotriva drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor nu numai oamenilor politici.
Prin decizia Curții Constituționale din 8 februarie s-a reafirmat o stare de fapt clară pentru oricine cunoaște legea fundamentală: Guvernul nu a intrat în conflict cu puterea judecătorească așa cum au susținut și Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele țării.
Mai mult, cred că decizia Curții Constituționale a arătat că am avut de a face cu o absență manifestă a bunei credințe în interpretarea Constituției de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, precum și un abuz de drept al Președintelui României care a sesizat Curtea Constituțională pentru a bloca un proces politic democratic.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Prin declarația de astăzi a Parlamentului, eu cred că nu face, decât să începem să repunem lucrurile pe făgașul normal, firesc.
Reafirmăm supremația politică a Parlamentului față de celelalte instituții publice, ca for suprem al democrației, singurul for care reprezintă opiniile tuturor cetățenilor. Pentru că aici avem și partidele care formează arcul guvernamental și opoziția. Deci sunt reprezentați toti cetățenii României.
Solicităm Președinției, Consiliuliului Superior al Magistraturii și reprezentanților Ministerului Public să respecte cadrul prevăzut de Constituție și de normele separației puterilor în stat în relația cu Executivul și cu Parlamentul. Doresc să subliniez, încă o dată, că doar Parlamentul are dreptul de a trage Guvernul la răspundere pentru activitatea sa și că membrii Executivului răspund doar politic și nu penal pentru activitățile pe care le desfășoară.
În final, vă aduc aminte o formulă englezească denumită ”wishful thinking” – cum am vrea noi să credem că sunt lucrurile. Pe românește aș spune acum: ”să nu ne îmbătăm cu apă rece!”.
De ce? Pentru că , deși declarația de astăzi este un îndemn la normalitate, dar mai sunt mulți pași de făcut până vom trăi într-o democrație normală.
Am și văzut colegi care s-au grăbit să interpreteze schimbarea de ton a lui Klaus Iohannis ca un început de normalizare a relațiilor inter-instituționale.
Din păcate, observ că nu se întâmplă mai nimic.
Președintele tace mâlc după a doua hotărâre a Curții Constituționale care, în orice altă democrație, ar fi dus la demisia de onoare a șefilor instituțiilor care au declanșat urmărirea penală a membrilor guvernului pentru o decizie politică.
Mai mult de atât, văd că Președintele participă la bilanțuri triumfaliste ale instituțiilor de forță.
Zilele astea însă, Uniunea Europeană este în fierbere după proiectul prezentat de președintele Comisiei Europei, domnul Jean Claude Juncker. În orice stat normal, cred că Președintele ar fi trebuit să participe la o dezbatere în Parlament cu privire la strategia de țară, cu privire la poziția pe care trebui să o adopte România. Din păcate, am observat refuzul Președintelui.
Să știți că mi-am adus aminte că până și Carol I, în preajma Primului Război mondial, cu toate că era pro-german a acceptat punctul de vedere al Parlamentului de alăturare a României la forțele Antantei. La noi, din păcare, președintele tratează Parlamentul cu superioritatea celui care are acces la instrumente nedemocratice pentru a tranșa bătălii politice și ignoră Parlamentul.
Declarația de astăzi, așadar, este necesară, dar nu este și suficientă.
Îmi doresc, și cred că vă doriți cu toții, ca România să revină la normalitate
Este un îndemn pe care îl adresăm tuturor reprezentanților instituțiilor statului să înțeleagă momentul crucial pe care îl traversăm și să acționeze diferit decât au făcut-o în ultimele luni și poate în ultimii ani.
Închei cu un sfat pe care unul din marii prim-miniștrii ai Marii Britanii l-a dat la un moment dat. Este vorba despre Benjamin Disraeli. El a spus: ”Pregătiți-vă pentru ce a mai rău, dar sperați că va fi mai bine”.
Vă mulțumesc.
______________
SURSA: site-ul Senatului https://senat.ro/StiriSenatDetaliu.aspx?ID=41885E05-6FF9-4F47-A29B-F3C08E8FD05C
În această perioadă, a existat o ingerință majoră a Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea puterii executive și o ingerintă a instituțiilor de forță – în egală măsură – în activitatea Guvernului și a Parlamentului. Am traversat o perioadă de aproape două luni în care Președintele Iohannis a declanșat un război politic, alimentând nemulțumirile unei părți a populației și încercând să răstoarne rezultatul alegerilor.
Parcă repetând scenariul din 2012 – vă aduceți aminte mulți dintre dumneavoastră - și Președintele și o serie de aliați politici au vehiculat informații false în relația cu partenerii externi, aducând prejudicii enorme de imagine pentru România. Au făcut acest lucru din păcate pentru beneficiul politic personal și în dezavantajul României.
În toată această nebunie – pentru că nu găsesc altă formulă pentru a califica ceea ce s-a întâmplat în țară – a trebuit ca, în final, să vină Curtea Constituțională a României pentru a pune lucrurile în ordine și a întări o serie de evidențe valabile în orice democrație. Și de aici necesitatea acestei declarații politice.
Îmi pare rău că nu sunt de acord cu cei care consideră că ar trebui să tăcem. Dacă nu o să avem o voce puternică prin care să subliniem care este rolul Parlamentului pentru a-i reface prestigiul și importanța atunci nu vă mirați de toate excesele și abuzurile care se petrec în România de astăzi împotriva drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor nu numai oamenilor politici.
Prin decizia Curții Constituționale din 8 februarie s-a reafirmat o stare de fapt clară pentru oricine cunoaște legea fundamentală: Guvernul nu a intrat în conflict cu puterea judecătorească așa cum au susținut și Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele țării.
Mai mult, cred că decizia Curții Constituționale a arătat că am avut de a face cu o absență manifestă a bunei credințe în interpretarea Constituției de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, precum și un abuz de drept al Președintelui României care a sesizat Curtea Constituțională pentru a bloca un proces politic democratic.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Prin declarația de astăzi a Parlamentului, eu cred că nu face, decât să începem să repunem lucrurile pe făgașul normal, firesc.
Reafirmăm supremația politică a Parlamentului față de celelalte instituții publice, ca for suprem al democrației, singurul for care reprezintă opiniile tuturor cetățenilor. Pentru că aici avem și partidele care formează arcul guvernamental și opoziția. Deci sunt reprezentați toti cetățenii României.
Solicităm Președinției, Consiliuliului Superior al Magistraturii și reprezentanților Ministerului Public să respecte cadrul prevăzut de Constituție și de normele separației puterilor în stat în relația cu Executivul și cu Parlamentul. Doresc să subliniez, încă o dată, că doar Parlamentul are dreptul de a trage Guvernul la răspundere pentru activitatea sa și că membrii Executivului răspund doar politic și nu penal pentru activitățile pe care le desfășoară.
În final, vă aduc aminte o formulă englezească denumită ”wishful thinking” – cum am vrea noi să credem că sunt lucrurile. Pe românește aș spune acum: ”să nu ne îmbătăm cu apă rece!”.
De ce? Pentru că , deși declarația de astăzi este un îndemn la normalitate, dar mai sunt mulți pași de făcut până vom trăi într-o democrație normală.
Am și văzut colegi care s-au grăbit să interpreteze schimbarea de ton a lui Klaus Iohannis ca un început de normalizare a relațiilor inter-instituționale.
Din păcate, observ că nu se întâmplă mai nimic.
Președintele tace mâlc după a doua hotărâre a Curții Constituționale care, în orice altă democrație, ar fi dus la demisia de onoare a șefilor instituțiilor care au declanșat urmărirea penală a membrilor guvernului pentru o decizie politică.
Mai mult de atât, văd că Președintele participă la bilanțuri triumfaliste ale instituțiilor de forță.
Zilele astea însă, Uniunea Europeană este în fierbere după proiectul prezentat de președintele Comisiei Europei, domnul Jean Claude Juncker. În orice stat normal, cred că Președintele ar fi trebuit să participe la o dezbatere în Parlament cu privire la strategia de țară, cu privire la poziția pe care trebui să o adopte România. Din păcate, am observat refuzul Președintelui.
Să știți că mi-am adus aminte că până și Carol I, în preajma Primului Război mondial, cu toate că era pro-german a acceptat punctul de vedere al Parlamentului de alăturare a României la forțele Antantei. La noi, din păcare, președintele tratează Parlamentul cu superioritatea celui care are acces la instrumente nedemocratice pentru a tranșa bătălii politice și ignoră Parlamentul.
Declarația de astăzi, așadar, este necesară, dar nu este și suficientă.
Îmi doresc, și cred că vă doriți cu toții, ca România să revină la normalitate
Este un îndemn pe care îl adresăm tuturor reprezentanților instituțiilor statului să înțeleagă momentul crucial pe care îl traversăm și să acționeze diferit decât au făcut-o în ultimele luni și poate în ultimii ani.
Închei cu un sfat pe care unul din marii prim-miniștrii ai Marii Britanii l-a dat la un moment dat. Este vorba despre Benjamin Disraeli. El a spus: ”Pregătiți-vă pentru ce a mai rău, dar sperați că va fi mai bine”.
Vă mulțumesc.
______________
SURSA: site-ul Senatului https://senat.ro/StiriSenatDetaliu.aspx?ID=41885E05-6FF9-4F47-A29B-F3C08E8FD05C
Extrase din discursurile parlamentarilor în şedinţa plenului de adoptare a Declaraţiei
Eugen Nicolicea, PSD:
Declaratia a pornit de la nevoie de a explica anumite art din Constitutie. De foarte multe ori am invocat Constitutia. In calitate de presedinte al Comisiei juridice o sa initiem astfel de dezbateri publice pentru ca este necesar ca parlamentarii, populatia, media sa inteleaga exact prevederile constitutiei si sa nu mai propuage pareri contrare.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman. Suprem nu mai poate fi egal cu altcineva. Deci declaratiile unor colegi si anume ca puterile sunt egale sunt lipsite de temei lingvistic si constitutional. Puterile sunt in echilibru, dar nu sunt egale.Nici nu pot sa fie egale, sunt niste puteri care au atributii diferite.
Este o declaratie-explicatie pentru ca foarte multi nu reusesc sa citeasca Constitutia o citesc cam greu si cand reusesc, nu o inteleg. Presedintele trebuie sa fie arbitru, acum cred ca presedintele vrea sa fie judecator-arbitru. Statul e cel care pune biruri, nu are treaba cu poporul.
Anton Arpad, UDMR:
Sunt de acord cu observatiile unor antevorbitori. Acest text putea fi mai bine formulat. Mai mult, poate era bine sa se fi dezbatut intr-o comisie reunita ca sa se facă aceste mici ajustari, dar în sine, textul este un semnal că ceva nu e în ordine: separatia puterilor in stat, căci nu e corect ca o autoritate şi nu ma refer doar la situatia în care DNA cercetează cum s-a ajuns la un proiect de lege sau o ordonanta, ci in cea in care alte autorităţi încearcă să influenţeze decizii ale unor autoritati alese pe ideea de oportunitate.
Ca atare, daca textul este asa cum este, noi vom vota pentru acest text care putea să fie mai bine formulat pentru ca suntem convinşi caă trebuie să dam un semnal clar ca ceva nu este in ordine in structura noastra de separatie a puterilor in stat.
Vlad Alexandrescu, USR:
Grupurile parlamentare ale USR considera ca proiectul acestei declaratii neaga ordinea constitutionala a Romaniei si nu va putea in niciun fel sa voteze pentru adoptarea lui.
Acest proiect de declaratie porneste de la un fapt irelevant si propune o filosofie o statului cu care niciun caz Parlamentul Romaniei nu va putea fi de acord, credem noi.
Guvernul nu a emis OUG 13 in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanta. Guvernul a uzat de un drept constitutional, de a da ordonante de urgenta, pe care il are doar in timpul sesiunii parlamentare.
Caracterul de urgenta a OUG 13, precum si situatia extraordinara, au ramas pana astazi nedefinite si neacceptate de societate.
Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, Guvernul a recunoscut aceasta greseala si P a întarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. Iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.
A doua teza fundamental gresita a declaratiei e viziunea eronata pe care o propune despre Parlament. Parlamentul nu e un monolit. Dupa Revolutia Romana, Parlamentul nu mai e niciun Marea Adunare Nationala, el a devenit o pluralitate de partide si de voci politice. Acest mod de gandire autoritaritara e profund periculos. E inacceptabil de a afirma o asa-zisa suprematie politica a Parlamentului.
Guvernul nu este o emanatie a Parlamentului, este expresia majoritatii parlamentare. Dreptul guvernului de a emite legi este exceptional.
A ataca o OUG la CCR nu aduce atingere in niciun fel rolului fundamental de legiuitor al Parlamentului. Este inacceptabila calificarea drept „abuziva” a sesizarilor adresate CCR de catre institutii indrituirte prin lege sa recurga la o astfel de actiune.
Grupul parlamentar al USR respinge cu fermitate incerecarea declaratiei de a face clasamente de legitimitate intre institutii sau autoritati ale statului.
Traian Basescu, PMP:
La articolul 61 din Constitutie si toate acestea le corelez cu elemente din declaratie. Se spune asa: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Poporului roman si unica autoritate legiuitoare.
Oare ce inseamna suprem "Inseamna unic" Gresit. Sunt cei care ies in strada, sunt ONG-uri, sunt presedintele Romaniei.
Cine v-a pus dragi parlamentari sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe 5 ani si ei v-au spus nu, pe 3. Si ati venit cu scufita in mana la comisiile juridice cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune sa va caciuliti la alte institutii decat parlamentul?
Intotdeauna am aparat institutia din care am facut parte si voi apara Parlamentul ca om al acestei institutii. Va sigur ca nu putem face greseli mai mari decat sa dam o declaratie cu exagerari constiutionale si pe de alta parte sa epxlicam cine suntem noi. Propunerea mea este: daca se simte nevoia unei astfel de declaratii, desi e proba de slabiciune a institutiei, propunerea mea este sa fie revizuit foarte serios textul. Altfel, pe acest text, PMP va vota impotriva, dar repet, din politete, recomandarea este sa fie revizuita aceasta declaratie si pusa in parametri constitutionali corecti, recunoscand tuturor institutiilor drepturile lor.
Catalin Predoiu, PNL:
Parlamentul e intr-adevar o institutuie centrala a democratiei si nu este de conceput o democratie fara un parlament liber. Din aceasta perspecticva suntam total de acord.
Proiectul se departeaza de spiritul si litera Constitutiei. Ceea ce se vede imedediat e intoleranta fata de o alta putere a statului, justitia, si lupta pentru suprematie.
Proiectul uita sa enumereze si sa indice o serie de atributii prezidentiale, printre care dreptul de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Proiectul este pe alocuri neconstitutional. In contetxul dat, proiectul mai sufera si de diferenta dintre vorbe si fapte.
________________
SURSA: Mediafax http://www.mediafax.ro/politic/proiect-de-declaratie-a-parlamentului-iohannis-acuzat-de-abuz-de-drept-si-uzurpare-a-unui-drept-al-legislativului-ce-rol-poate-juca-aceasta-rezolutie-16186720
Declaratia a pornit de la nevoie de a explica anumite art din Constitutie. De foarte multe ori am invocat Constitutia. In calitate de presedinte al Comisiei juridice o sa initiem astfel de dezbateri publice pentru ca este necesar ca parlamentarii, populatia, media sa inteleaga exact prevederile constitutiei si sa nu mai propuage pareri contrare.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman. Suprem nu mai poate fi egal cu altcineva. Deci declaratiile unor colegi si anume ca puterile sunt egale sunt lipsite de temei lingvistic si constitutional. Puterile sunt in echilibru, dar nu sunt egale.Nici nu pot sa fie egale, sunt niste puteri care au atributii diferite.
Este o declaratie-explicatie pentru ca foarte multi nu reusesc sa citeasca Constitutia o citesc cam greu si cand reusesc, nu o inteleg. Presedintele trebuie sa fie arbitru, acum cred ca presedintele vrea sa fie judecator-arbitru. Statul e cel care pune biruri, nu are treaba cu poporul.
Anton Arpad, UDMR:
Sunt de acord cu observatiile unor antevorbitori. Acest text putea fi mai bine formulat. Mai mult, poate era bine sa se fi dezbatut intr-o comisie reunita ca sa se facă aceste mici ajustari, dar în sine, textul este un semnal că ceva nu e în ordine: separatia puterilor in stat, căci nu e corect ca o autoritate şi nu ma refer doar la situatia în care DNA cercetează cum s-a ajuns la un proiect de lege sau o ordonanta, ci in cea in care alte autorităţi încearcă să influenţeze decizii ale unor autoritati alese pe ideea de oportunitate.
Ca atare, daca textul este asa cum este, noi vom vota pentru acest text care putea să fie mai bine formulat pentru ca suntem convinşi caă trebuie să dam un semnal clar ca ceva nu este in ordine in structura noastra de separatie a puterilor in stat.
Vlad Alexandrescu, USR:
Grupurile parlamentare ale USR considera ca proiectul acestei declaratii neaga ordinea constitutionala a Romaniei si nu va putea in niciun fel sa voteze pentru adoptarea lui.
Acest proiect de declaratie porneste de la un fapt irelevant si propune o filosofie o statului cu care niciun caz Parlamentul Romaniei nu va putea fi de acord, credem noi.
Guvernul nu a emis OUG 13 in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanta. Guvernul a uzat de un drept constitutional, de a da ordonante de urgenta, pe care il are doar in timpul sesiunii parlamentare.
Caracterul de urgenta a OUG 13, precum si situatia extraordinara, au ramas pana astazi nedefinite si neacceptate de societate.
Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, Guvernul a recunoscut aceasta greseala si P a întarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. Iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.
A doua teza fundamental gresita a declaratiei e viziunea eronata pe care o propune despre Parlament. Parlamentul nu e un monolit. Dupa Revolutia Romana, Parlamentul nu mai e niciun Marea Adunare Nationala, el a devenit o pluralitate de partide si de voci politice. Acest mod de gandire autoritaritara e profund periculos. E inacceptabil de a afirma o asa-zisa suprematie politica a Parlamentului.
Guvernul nu este o emanatie a Parlamentului, este expresia majoritatii parlamentare. Dreptul guvernului de a emite legi este exceptional.
A ataca o OUG la CCR nu aduce atingere in niciun fel rolului fundamental de legiuitor al Parlamentului. Este inacceptabila calificarea drept „abuziva” a sesizarilor adresate CCR de catre institutii indrituirte prin lege sa recurga la o astfel de actiune.
Grupul parlamentar al USR respinge cu fermitate incerecarea declaratiei de a face clasamente de legitimitate intre institutii sau autoritati ale statului.
Traian Basescu, PMP:
La articolul 61 din Constitutie si toate acestea le corelez cu elemente din declaratie. Se spune asa: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Poporului roman si unica autoritate legiuitoare.
Oare ce inseamna suprem "Inseamna unic" Gresit. Sunt cei care ies in strada, sunt ONG-uri, sunt presedintele Romaniei.
Cine v-a pus dragi parlamentari sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe 5 ani si ei v-au spus nu, pe 3. Si ati venit cu scufita in mana la comisiile juridice cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune sa va caciuliti la alte institutii decat parlamentul?
Intotdeauna am aparat institutia din care am facut parte si voi apara Parlamentul ca om al acestei institutii. Va sigur ca nu putem face greseli mai mari decat sa dam o declaratie cu exagerari constiutionale si pe de alta parte sa epxlicam cine suntem noi. Propunerea mea este: daca se simte nevoia unei astfel de declaratii, desi e proba de slabiciune a institutiei, propunerea mea este sa fie revizuit foarte serios textul. Altfel, pe acest text, PMP va vota impotriva, dar repet, din politete, recomandarea este sa fie revizuita aceasta declaratie si pusa in parametri constitutionali corecti, recunoscand tuturor institutiilor drepturile lor.
Catalin Predoiu, PNL:
Parlamentul e intr-adevar o institutuie centrala a democratiei si nu este de conceput o democratie fara un parlament liber. Din aceasta perspecticva suntam total de acord.
Proiectul se departeaza de spiritul si litera Constitutiei. Ceea ce se vede imedediat e intoleranta fata de o alta putere a statului, justitia, si lupta pentru suprematie.
Proiectul uita sa enumereze si sa indice o serie de atributii prezidentiale, printre care dreptul de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Proiectul este pe alocuri neconstitutional. In contetxul dat, proiectul mai sufera si de diferenta dintre vorbe si fapte.
________________
SURSA: Mediafax http://www.mediafax.ro/politic/proiect-de-declaratie-a-parlamentului-iohannis-acuzat-de-abuz-de-drept-si-uzurpare-a-unui-drept-al-legislativului-ce-rol-poate-juca-aceasta-rezolutie-16186720
Băsescu, după adoptare: Declaraţia are foarte multe vulnerabilităţi
Declarația împotriva președintelui Klaus Iohannis, adoptată miercuri de Parlament, nu are ce căuta în viața politică românească, a declarat Traian Băsescu, într-o intervenție telefonică pentru B1 TV.
Acesta a mai spus că documentul în cauză ar fi trebuit redactat pornind de la principii constituționale, și nu cu scopul de a acuza pe toată lumea și de a respinge colaborarea dintre Parlament și alte instituții.
”Cred că singurul efect pe care îl va avea e acela că Parlamentul dă ocazia să fie ținta unor critici severe, pentru că, pe conținut, acestă declarație are foarte multe vulnerabilități. În intervenția în care am spus de ce eu și PMP nu votăm am explicat în câteva cuvinte. Nu cred că era cazul ca Parlamentul să dea o declarație cu un astfel de conținut, cu atât cu cât el e tributarul îndeplinirii propriilor atribuții în relație cu restul instituțiilor”, a declarat fostul președinte.
Acesta a mai afirmat că declarația spune ”nu vă mai amestecați în treburile Parlamentului, în treburile Executivului”, dar Parlamentul însuși este cel care lasă anumite instituții să intervină în treburile sale.
________________
SURSA: Jurnalul Naţional http://jurnalul.ro/stiri/politica/basescu-despre-declaratia-adoptata-de-parlament-impotriva-lui-iohannis-mi-e-si-rusine-737555.html
Acesta a mai spus că documentul în cauză ar fi trebuit redactat pornind de la principii constituționale, și nu cu scopul de a acuza pe toată lumea și de a respinge colaborarea dintre Parlament și alte instituții.
”Cred că singurul efect pe care îl va avea e acela că Parlamentul dă ocazia să fie ținta unor critici severe, pentru că, pe conținut, acestă declarație are foarte multe vulnerabilități. În intervenția în care am spus de ce eu și PMP nu votăm am explicat în câteva cuvinte. Nu cred că era cazul ca Parlamentul să dea o declarație cu un astfel de conținut, cu atât cu cât el e tributarul îndeplinirii propriilor atribuții în relație cu restul instituțiilor”, a declarat fostul președinte.
Acesta a mai afirmat că declarația spune ”nu vă mai amestecați în treburile Parlamentului, în treburile Executivului”, dar Parlamentul însuși este cel care lasă anumite instituții să intervină în treburile sale.
________________
SURSA: Jurnalul Naţional http://jurnalul.ro/stiri/politica/basescu-despre-declaratia-adoptata-de-parlament-impotriva-lui-iohannis-mi-e-si-rusine-737555.html
Re: Declaraţia Parlamentului: Iohannis - abuz de drept, CSM, Ministerul Public -"judecăţi neconstituţionale"
Găsiţi fişierele cuprinzând Declaraţia Parlamentului şi Comunicatul Preşedinţiei aici: https://www.keepandshare.com/doc14/show.php?i=2703906&cat=8
Subiecte similare
» 09 martie 2017: Declarația de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis (video)
» PSD vrea coabitare cu Iohannis
» USR propune măsuri pentru transparentizarea parlamentului
» PSD vrea coabitare cu Iohannis
» USR propune măsuri pentru transparentizarea parlamentului
#Rezistăm. Uniţi schimbăm :: ACTUALITATE. Ştiri, subiecte fierbinţi :: ACTUALITATE. :: Subiecte fierbinţi
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Dum Feb 24, 2019 12:14 pm Scris de AntiOUG13
» Proteste fără precedent ale magistraţilor
Dum Feb 24, 2019 11:39 am Scris de AntiOUG13
» Petiţie online: Susţinem candidatura Laurei Codruţa Kövesi pentru funcţia de procuror şef european
Dum Feb 24, 2019 11:18 am Scris de AntiOUG13
» Petiţie online: Europa, salvează-ne de corupție!
Dum Feb 24, 2019 10:28 am Scris de AntiOUG13
» Articol nou pe blogul forumului: Despre gazul CS, ce nu ne-au spus autorităţile şi despre un articol incomod
Dum Aug 26, 2018 1:01 pm Scris de AntiOUG13
» #VăVedem: ultimele ştiri despre mitingul din #10august
Vin Aug 10, 2018 11:22 am Scris de AntiOUG13
» G4Media: Live text de la Protestul din #10august, din Piaţa Victoriei
Vin Aug 10, 2018 11:17 am Scris de AntiOUG13
» #10august 2018: vine #DiasporaAcasă. #Împreună #AprindemLumina
Vin Aug 10, 2018 11:14 am Scris de AntiOUG13
» Există notificare pentru proteste în Piaţa Victoriei până la sfârşitul lui 2018
Joi Aug 09, 2018 9:28 am Scris de AntiOUG13