Despre gazul CS şi ce nu ne-au spus autorităţile. Poate

La câteva zile după reprimarea în forţă a mitingului #diasporaacasă din #10august 2018, în urma unei documentări îndelungi şi meticuloase, bazată pe o bibliografie bogată, am publicat pe site-ul Uniţi schimbăm un articol referitor la gazul CS şi efectele acestuia, precum şi la lucrurile pe care autorităţile române nu s-au deranjat să ni le comunice (sau le-au ascuns intenţionat?): Despre gazul CS şi ce nu ne-au spus autorităţile. Poate fi letal gazul CS?

Pe scurt: articolul prezintă nu doar efectele folosirii normale, în condiţii standard şi legale, a unor gaze lacrimogene (CS, dar şi OC, care au fost folosite în Piaţa Victoriei), ci şi grupele de risc (persoanele vulnerabile asupra cărora gazul CS poate avea efecte mult mai devastatoare), posibilele efecte pe termen lung, leziuni grave şi foarte grave şi chiar dizabilităţi permanente provocate de expunerea la gazul CS (dar şi de explozia proiectilelor de împrăştiere a gazului la distanţă). De asemenea, am arătat şi factorii agravanţi, care potenţează gazul CS, ducând la efecte mult mai grave asupra persoanelor care îl inhalează (iar în Piaţa Victoriei a existat un cumul de astfel de factori agravanţi). Evident, autorităţile noastre nu au scos o vorbă despre toate acestea.

Mai mult decât atât, am arătat că simptomele protestatarilor din Piaţa Victoriei indică o posibilă depăşire a cantităţilor şi concentraţiilor standard (în condiţii normale de folosire, nici gazul CS, nici gazul OC nu provoacă leşinul – or, în Piaţă au existat persoane care şi-au pierdut cunoştinţa în urma "administrării" de gaze lacrimogene).

Aşa cum am arătat în articol, autorităţile se fac vinovate de a nu fi spus întregul adevăr legat de gazul CS şi gazul OC – gaze extrem de periculoase dacă sunt folosite în afara standardelor internaţionale. Conform acestor standarde, gazul CS este cotat cu 2 pe o scară de la 0 la 4 în privinţa pericolului asupra sănătăţii – coeficientul 2 indicând că expunerea intensă şi continuă la acest tip de gaz poate provoca incapacitate temporară şi leziuni permanente sau de lungă durată (nu este un secret că protestatarii au fost expuşi intens şi continuu la acest gaz cu potenţial letal în anumite condiţii). De asemenea, tot conform standardelor internaţionale, la o concentraţie mai mare de 2 mg/mc, gazul CS devine pericol imediat pentru viaţă sau sănătate (şi, aşa cum am menţionat mai sus, există indicii că pe 10 august concentraţia legală a fost depăşită).

Un alt lucru pe care oficialii români nu ni l-au spus este faptul că gazul CS poate duce la contaminare secundară (adică pot fi afectate persoanele care intră în contact cu o persoană expusă anterior la gaz; de asemenea, toate obiectele expuse la gaz sunt contaminate şi pot contamina, la rândul lor, alte persoane). Specialiştii recomandă (vezi aici şi aici) şi decontaminarea zonelor unde s-au folosit gaze lacrimogene în cantităţi excesive, întrucât în anumite condiţii acestea pot persista câteva zile în zonă şi pot contamina secundar alte şi alte persoane. Evident, nici n-a fost vorba despre o decontaminare a Pieţei Victoriei după protestul din 10 august.

Aşa cum n-a fost vorba ca autorităţile române (cele medicale, nu JanDragneria, care n-avea nici un interes) să emită imediat o avertizare publică privind folosirea în exces a gazului lacrimogen, să ne aducă la cunoştinţă riscurile, metodele de decontaminare, simptomele îngrijorătoare care necesită prezentarea urgentă la medic după expunerea la gaz şi, de ce nu?, să atragă atenţia Jandarmeriei Române că pune în pericol viaţa a mii de oameni prin utilizarea excesivă, intensă şi îndelungată a gazelor lacrimogene în condiţii agravante, precum aglomeraţia, căldura, umiditatea, clădirile înalte din Piaţă (care au transformat-o într-un soi de "cazan" ce a împiedicat dispersarea gazului în atmosferă), dar şi posibila depăşire a concentraţiei (indicată de simptomele grave imediate pe care le prezentau protestatarii).

Nu, nimic din cele de mai sus nu au zis şi nu au făcut autorităţile noastre, ba dimpotrivă: au tăcut cât mai mult cu putinţă, contribuind astfel la instalarea panicii şi chiar a sentimentului de teroare în rândul populaţiei. Iar atunci când au vorbit, au făcut-o doar ca să ne spună cât de "inofesive" sunt gazele folosite asupra protestatarilor pe 10 august, gaze a căror utilizare s-a făcut, evident, în dispreţ total faţă de legile naţionale şi tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Ba încă mai mult decât atât: în opinia unor specialişti, decesul domnului Ilie Gâzea nu ar putea fi asociat cu gazarea acestuia, deşi protestatarul a prezentat hemoragie digestivă superioară imediat după inhalarea gazului şi ulterior, în ziua decesului (de această dată acest tip de hemoragie fiind şi cauza morţii dlui Gâzea). De menţionat aici – aşa cum am menţionat şi în încheierea articolului de pe unitischimbam.ro – că diagnosticul pus imediat după ce a fost expus la gaze a fost "sindrom emetizant Mallory-Weiss", manifestat prin hemoragie digestivă superioară, ale cărui cauze sunt efortul intens de a voma sau tusea – unul dintre simptomele gazelor CS şi OC, folosite în Piaţa Victoriei. În plus, protestatarul aparţinea unei grupe de risc – era în vârstă şi hipertensiv (şi, se pare, suferind de cel puţin o boală cronică). Avem, prin urmare, suficiente motive să suspectăm că inhalarea gazului a avut legătură (directă?) cu moartea protestatarului. Dar, mă rog, noi nu suntem specialişti, cu atât mai puţin specialişti oficiali ai statului.

Astfel de nefericite cazuri, ca cel al domnului Gâzea, au determinat armata Statelor Unite să efectueze un studiu privind folosirea gazului OC (aşa-numitul "spray cu piper"), să evidenţieze efectele lui profund negative asupra organismului uman (printre care efectul mutagen, adică de modificare a structurii genetice – menţionez asta pentru cei care au făcut mişto de persoanele care au evidenţiat acest aspect în spaţiul public – şi, desigur, decesul) şi să emită (încă din 1993!) un avertisment referitor la riscul prezentat de utilizarea acestui produs pe o populaţie numeroasă şi variată. Cu alte cuvinte, însăşi armata SUA ne-a zis nouă, tuturor, acum 25 de ani, că, cu cât foloseşti gazul OC pe o populaţie mai numeroasă (şi mai variată), cu atât mai mare este riscul unor grave efecte, printre care şi decese.

Închei această prezentare a articolului meu de pe unitischimbam.ro cu o acuzaţie directă pe care n-am făcut-o în articol (în care, de altfel, nu am adus acuzaţii, ci doar am prezentat informaţii şi am făcut observaţii, indirect învinuindu-i pe cei răspunzători):

Dacă tu, reprezentant al statului român, îndeosebi al forţelor de ordine, nu ştii toate cele de mai sus – adică ceea ce trebuia să ştii, în calitate de responsabil cu utilizarea armelor chimice CS şi OC – înseamnă că eşti prost şi incompetent şi trebuie să pleci acasă până nu (mai?) omori pe cineva. Dacă ştii toate astea şi totuşi ai folosit în mod conştient gaze lacrimogene în condiţii agravante şi ilegale, punând în pericol sănătatea şi viaţa a mii de oameni, înseamnă că eşti ticălos şi trebuie nu doar să pleci acasă, ci şi să răspunzi penal în faţa instanţelor naţionale (şi chiar internaţionale) pentru crime împotriva umanităţii. Punct.

Iar acum, dragii mei cititori, după ce v-am rezumat în două pagini un articol de vreo şase pagini şi am adus şi aferentele acuzaţii directe şi indirecte la adresa instituţiilor statului, trebuie să vă mărturisesc ce m-a determinat să scriu articolul de faţă.

În circa de 24 de ore de la publicarea linkului către articol într-o postare pe Facebook, pe pagina Uniţi schimbăm, postarea respectivă a atins o audienţă (reach) de peste 20.000 de persoane, articolul fiind vizualizat pe site-ul unitischimbam.ro de peste 4.000 de ori. Ceea ce i-a înfuriat pe postacii şi "raportorii" de serviciu ai partidului-stat, care ne-au raportat vajnic la Facebook, până când postarea noastră a dispărut (fără îndoială, în mod automat, pentru că la un anumit număr de raportări, o postare este ştearsă automat de o aplicaţie a Facebook).

Ceea ce nu au luat, însă, în calcul "raportorii" lui PSDragnea este faptul că există şi posibilitatea să contactezi Facebook în legătură cu postările care ţi-au fost şterse – ceea ce am şi făcut, prompt, arătându-le administratorilor Facebook faptul că articolul cuprinde informaţii de interes public, are au fost ascunse populaţiei de către autorităţile române, după represiunea mitingului din 10 august 2018. Şi, ce să vedeţi, boieri dumneavoastră, Facebook a găsit de cuviinţă să repună postarea înapoi la locul ei – şi anume în capul paginii Uniţi Schimbăm, unde îi este locul şi unde noi, administratorii paginii, sperăm să rămână.

Însă problemele legate de acest articol incomod nu s-au oprit aici. Văzând ei că n-au reuşit să ne scoată articolul de pe Facebook, postacii şi raportorii partidului-stat s-au apucat să ne raporteze şi site-ul unitischimbam.ro, ca fiind nesigur sau conţinând malware, astfel ca lumea să nu intre să citească articolul. Azi-dimineaţă, încercând să accesez site-ul, am primit un mesaj în acest sens – că site-ul este nesigur, existând posibilitatea furtului de date personale ale utilizatorului care intră pe site. Având în vedere faptul că până acum niciodată nu s-a mai întâmplat acest lucru şi că problema a fost între timp remediată fără intervenţia noastră (adică probabil a verificat Google şi a constatat că totul e OK), am puternice motive să cred că lucrurile stau exact aşa cum abia am spus şi că raportorii şi-au făcut conştiincios datoria către partid şi stat (pardon, către partidul-stat).

Dar, în eventualitatea că ne vor învinge postacii şi raportorii PSDragnea, am hotărât să public articolul incomod în întregime şi aici, pe blogul Forumului Rezistăm-Schimbăm (îl regăsiţi mai jos în această pagină), dar şi pe blogurile mele AntiTot şi Ţărănista. De asemenea, pentru cazul în care aţi dori să distribuiţi pe undeva linkul direct către articol, am generat un link scurt (acesta: http://bit.ly/2MsFxVA), care sper să meargă, în caz de urgenţă (câtă vreme postarea a fost blocată pe Facebook, acesta nu ne mai permitea nici să re-publicăm linkul; deci, un link de rezervă nu strică).

Iar în încheiere atrag (şi aici) atenţia eventualilor postaci şi raportori ai PSDragnea, aterizaţi pe aici mai mult sau mai puţin întâmplător: pot să generez la nesfârşit astfel de linkuri şi, dacă-i musai, dragi tovarăşipretini, pot să stau toată ziua în corespondenţă cu Facebook, să-mi readuc postările la locul lor. Şi, desigur, o să mai public pe oriunde mai apuc articolul ăsta care vă deranjează atât de tare:

Despre gazul CS şi ce nu ne-au spus autorităţile. Poate fi letal gazul CS?

(sursă foto: Andreea Alexandru, Mediafax)

Ziceam acum câteva zile pe Facebook că ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei pe 10 august a.c. ar trebui să constituie subiectul unor studii de caz din punct de vedere politic, social, civic, psihologic, sociologic, deontologic, militar şi medical. Articolul de mai jos se doreşte a fi o pledoarie pentru un studiu de caz medical, extrem de necesar şi util. Veţi vedea de ce.

Dar în primul rând aş vrea să subliniez că ce am să le reproşez tuturor oficialilor "ieşiţi la rampă" după evenimente cu explicaţii despre "inofensivitatea" gazului CS, este faptul că informaţiile oferite (atunci când au fost oferite, adică tardiv) sunt sumare, generale, accesibile prin Google cu două click-uri şi se referă (implicit, nu explicit) la caracteristicile standard ale gazului în situaţii normale de folosire, neţinându-se seama de situaţiile particulare (care au existat în Piaţa Victoriei pe 10 august) şi, mai ales, nemenţionându-se categoriile de persoane vulnerabile, nici toate simptomele standard, nici măsurile care trebuie luate imediat după ce o persoană a fost afectată de acest gaz, nici, mai ales, posibilele urmări ale expunerii intense şi prelungite la gazul CS.

Ce este gazul CS?

Probabil că mai toată lumea ştie de-acum că gazul CS (chlorobenzalmalononitril) este un gaz lacrimogen folosit frecvent de jandarmeria/poliţia multor ţări (inclusiv în UE) în operaţiunile standard de dispersare a persoanelor, dar interzis în teatrele de război, fiind considerat armă chimică (sună ciudat, dar aşa stă situaţia: este o armă chimică permisă în dispersarea populaţiei la proteste).

NOTĂ: Chlorobenzalmalononitrilul nu este gaz în starea sa naturală, ci o pulbere, care, în combinaţie cu un solvent volatil, formează gazul denumit CS (după numele descoperitorilor lui, Corson and Stoughton).

Ce nu ne-au spus autorităţile despre gazul CS?

Autorităţile noastre nu s-au obosit să ne spună că acest gaz este cotat cu 2 (pe scara NFPA, de la 0 la 4) în privinţa pericolului asupra sănătăţii – adică expunerea intensă şi continuă poate provoca incapacitate temporară şi leziuni permanente sau de lungă durată. În mod evident, pe 10 august o mulţime de protestatari au inhalat acest gaz în mod intens şi continuu, ceea ce îi face susceptibili de a dezvolta leziuni ulterioare permanente.

De asemenea, deosebit de important este faptul că gazul CS intră în reacţie cu oxidanţi puternici (ex. nitrat de aluminiu, folosit la antiperspirante; peroxid de oxigen, folosit la decolorarea părului; hipoclorit, care intră chiar în componenţa unor soluţii decontaminante folosite de paramedici), nefiind recomandată intrarea lui în contact cu astfel de substanţe, care amplifică efectul gazului CS.

De asemenea, nu ni s-au "dezvăluit" condiţiile-standard de folosire, adică 0,4 mg pe metru cub, pulverizat de la distanţă de 1,5-2 metri, în aer liber şi nu direct pe piele sau în faţă, asupra persoanelor aparent sănătoase.

Un lucru deosebit de important pe care trebuia să ni-l spună autorităţile din domeniul sănătăţii – sau chiar să tragă un semnal de alarmă public, când au văzut cantităţile enorme de gaz care s-au folosit – este faptul că la o concentraţie mai mare de 2 mg pe metru cub, gazul CS devine pericol imediat pentru viaţă sau sănătate, conform standardelor IDLH.

Ce efecte are gazul CS?

În condiţii standard de folosire, gazul CS provoacă următoarele simptome:

- lăcrimare

- conjunctivită

- excreţii nazale abundente

- tuse profundă

- senzaţii de arsură a ochilor, pleoapelor, nasului şi gâtului

- înroşirea pielii, băşici pe piele

- dezorientare

- ameţeală

- dureri de cap

- dureri de ochi

- dificultăţi în respiraţie, senzaţia de apăsare în piept

- arsuri ale pielii transpirate şi / sau arse de soare.

- orbire temporară (ocazional)

- tuse violentă şi vomă (la concentraţii mari)

Ce nu ne-au spus autorităţile despre efectele gazului CS?

Constituie grupă de risc persoanele suferinde de hipertensiune, astm, boli cardiovasculare şi respiratorii, persoanele care iau medicamente neuroleptice şi fumătorii. Cu alte cuvinte, aceste categorii de persoane sunt mai expuse efectelor gazului şi pot dezvolta complicaţii, bolnavii de astm expuşi la CS necesitând uneori spitalizare pe termen lung.
Deşi gazul CS este considerat "neletal" (nu "nepericulos", cum zicea doamna medic măritată cu un chimist, Monica Pop), s-au înregistrat cazuri de instalare ulterioară a unor afecţiuni, precum edem pulmonar non-cardiogen, dermatită de contact, leziuni grave ale inimii, plămânilor şi ficatului, hipotensiune, bradicardie (rărirea ritmului cardiac) şi chiar decese. De asemenea, au fost raportate cazuri de avort sau făt mort la naştere.

NOTĂ: Nici o substanţă chimică nu este totalmente "inofensivă" sau "nepericuloasă", mai ales în cantităţi şi concentraţii mari, cu atât mai puţin gazul CS, responsabil de moartea prin asfixiere a 37 de oameni în Egipt, care au murit în chinuri după ce li s-a aplicat "tratamentul" cu gaz CS într-un autobuz.

Au fost înregistrate cazuri de "efecte colaterale" ale folosirii gazului CS: au existat situaţii în care recipientele de gaz care au explodat foarte aproape de oameni au produs orbiri, mutilări sau chiar decese.
Constituie factori agravanţi ai efectelor gazului CS şi simptomelor provocate de acesta: spaţiile închise, pieţele înconjurate de clădiri înalte, temperatura ridicată, umiditatea, concentraţia mare a gazului.
Simptomele expunerii la gazul CS variază în funcţie de gradul de sănătate a persoanelor expuse, de vârsta şi greutatea lor corporală şi de timpul de expunere la gaz.

Ce trebuie să facem dacă intrăm în contact cu gazul CS (şi nu ne-a spus nimeni)

În primul rând, trebuie reţinut faptul că în cazul gazului CS putem vorbi nu doar de contaminare "la prima mână", ci şi de contaminare secundară – adică o persoană care intră în contact cu o persoană direct afectată de gaz poate fi şi ea contaminată (aşa cum am menţionat la început, CS nu este, de fapt, un gaz, ci o pulbere, care poate rămâne pe piele, pe haine şi încălţăminte etc. până la 7 zile).

ATENŢIE! Pulberea reziduală se depune pe orice obiecte: genţi, eşarfe, umbrele, bijuterii etc., în general pe orice obiect care a fost expus contaminării! Spălaţi bine sau aruncaţi obiectele avute asupra dvs. în timpul contaminării.

OBSERVAŢIE: Nu am auzit ca autorităţile să fi efectuat proceduri de decontaminare a Pieţei Victoriei, deşi s-ar fi impus o astfel de decontaminare, având în vedere cantităţile imense de gaz folosit.

În al doilea rând, procedurile standard de decontaminare sunt următoarele:

- pentru ochi: irigare imediată. Se spală ochii cu cantităţi mari de apă, ridicându-se din când în când pleoapele. Nu lăsaţi apa să vă curgă pe corp. Apelaţi imediat la asistenţă medicală.

- pentru piele: spălare imediată cu apă rece şi săpun. Dacă substanţa intră în haine, dezbrăcaţi-vă şi spălaţi-vă cu apă rece şi săpun. Dacă iritaţia persistă după spălare, apelaţi la asistenţă medicală.

- pentru respiraţie: mutarea imediată a pacientului la aer curat. Dacă pacientul nu mai respiră, efectuaţi respiraţie artificială. Pacientul trebuie să stea liniştit, la cald. Apelaţi la asistenţă medicală.

IMPORTANT: nu vă frecaţi la ochi, la nas sau pe piele!

NOTĂ: În general, simptomele normale ale gazului CS dispar în câteva minute (până la o jumătate de oră) dacă persoana expusă la gaz se mută la aer curat şi expunerea încetează. Totuşi, procedurile de decontaminare trebuie îndeplinite (spălare cu apă rece, îndepărtarea hainelor cât de curând posibil). Hainele purtate în timpul expunerii trebuie spălate de câteva ori sau chiar aruncate.

OBSERVAŢIE: Poate că cineva ar fi trebuit să iasă la televizor chiar pe data de 10 august să ne ofere informaţii – oricât de sumare – privitoare la toate aceste lucruri, pornindu-se de la prezumţia (ce s-a dovedit adevărată) că gazul folosit de Jandarmerie este un gaz-standard, legal şi conform standardelor de calitate. Poate că dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, nu am fi avut atâtea victime, cu simptome atât de grave şi de persistente.

Câteva cuvinte şi despre gazul OC

La mitingul din 10 august nu s-a folosit doar gazul CS, ci şi gazul OC – sau aşa-numitul "spray cu piper" (de fapt cu ardei iute, substanţa activă fiind capsaicina, derivată din ardeiul iute).

Conform unui document oficial al Parlamentului European, simptomele expunerii la acest gaz sunt mai grave decât ale gazului CS, pentru că, pe lângă obişnuitele lăcrimări, dificultăţi în respiraţie, tuse, rinoree, gazul OC poate provoca orbire temporară (15-30 minute), senzaţii de arsură a pielii (45-60 min.), tuse incontrolabilă provocatoare de dificultăţi în respiraţie (3-15 min.), spasme ale părţii superioare a organismului (care forţează persoana să se aplece în faţă). Pentru suferinzii de astm există risc de deces. Există un număr mult mai mare de decese raportate în urma folosirii gazului OC decât în cazul CS (ex.: 61 de decese între 1990-1995 în SUA, în urma folosirii gazului "cu piper" de către poliţie).

IMPORTANT! Apa nu ajută la îndepărtarea efectelor gazului OC, pentru că substanţa activă (capsaicina) nu este solubilă în apă. Mai mult, nici tratamentele pentru piele cu Maalox, lapte, şampon pentru copii etc. nu fac mare diferenţă în simptome (deşi ajută la îndepărtarea agentului contaminant de pe piele), un studiu făcut pe voluntari evidenţiind că nimic din toate acestea nu uşurează efectele sprayului cu piper. Singurul mod de uşurare a durerilor etc. este îndepărtarea imediată de sursa gazului şi evitarea re-expunerii. În timp (7-15 minute), simptomele vor trece.

Un studiu efectuat de armata SUA în 1993 a ajuns la concluzia că sprayul cu ardei iute poate provoca "efecte mutagene, carcinogene, sensibilizare, toxicitate cardiovasculară şi pulmonară, neurotoxicitate, fiind posibile şi decese. Există un risc în utilizarea acestui produs pe o populaţie numeroasă şi variată"!

NOTĂ: Nu am găsit în timp util materiale referitoare la expunerea cvasi-simultană la ambele tipuri de gaz! Cu atât mai puţin nu am găsit ceva referitor la inhalarea alternativă, intensă şi prelungită, a ambelor gaze. Vă rog, dacă aveţi cunoştinţe în domeniu sau dispuneţi de oarece informaţii şi, mai ales, de surse accesibile pe Internet, să ni le faceţi cunoscute într-un comentariu sub acest articol. Vă mulţumesc!

Pledoarie pentru un studiu de caz

Aş vrea în primul rând să răspund întrebării din titlu: Poate fi letal gazul CS?

Răspunsul, aşa cum v-aţi dat deja seama, este, pe scurt, DA. În anumite condiţii, gazul CS poate deveni letal (ca şi gazul OC).

Dacă este pulverizat într-un spaţiu închis, de exemplu – cum s-a întâmplat în cazurile menţionate mai sus – CS este un agent letal, fără nici o urmă de îndoială.

De asemenea, aşa cum am menţionat mai sus, la o concentraţie mai mare de 2 mg /mc, devine "pericol imediat pentru viaţă sau sănătate", adică este posibil "să provoace decesul sau efecte adverse asupra sănătăţii, imediate sau ulterioare, sau poate împiedica evacuarea din mediul contaminat" (aşa cum s-a întâmplat în cazul persoanelor leşinate în Piaţa Victoriei - ceea ce poate fi un indiciu pentru depăşirea dozei legale!). Adică nu mai este nicidecum atât de "inofensiv" pe cât vor unii să credem; dimpotrivă, poate deveni chiar letal, în funcţie de concentraţie, intensitatea şi timpul expunerii, condiţiile atmosferice etc.

Cât priveşte datele ştiinţifice privind pericolul folosirii gazului CS, în general, există o cercetare făcută de Biomed Central în 2017 (cea mai amplă pe care am găsit-o pe Internet; o găsiţi aici), care analizează 31 de studii din 11 ţări, efectuate între 1990 şi 2015, pe 5910 persoane expuse la agenţi chimici iritanţi (gaze lacrimogene CS şi OC), din care 67 (1,3%) au suferit dizabilităţi permanente şi două au murit (una din cauza gazului CS pulverizat în spaţiu închis, provocând victimei stop respirator – cazul din Egipt amintit nu a fost inclus în studiu; celălalt deces s-a datorat unui traumatism cerebral provocat de un proiectil de aruncare a gazelor). Dintre cei cu dizabilităţi permanente, 18 au fost cazuri de "efecte colaterale", constând în traumatisme grave rezultate din exploziile proiectilelor de gaze (amputări de membre, disfuncţii ale membrelor, rupturi ale globului ocular şi orbire, traumatism cerebral). Au fost înregistrate 23 de cazuri de dizabilităţi permanente legate de astm şi alte probleme respiratorii, precum şi 14 cazuri de simptome psihiatrice persistente. Din totalul leziunilor analizate (9261 leziuni, fiind înregistrate multiple leziuni per persoană), 8,7% au fost severe, afectând ochii, pielea şi sistemul respirator (ex. 131 de leziuni cardiopulmonare grave).

Concluziile studiului arată că "substanţele chimice iritante [gazele lacrimogene] pot provoca leziuni grave, dizabilităţi permanente şi, în cazuri rare, decese", existând riscuri grave asociate utilizării frecvente a acestor arme chimice recunoscute drept "sigure" pentru sănătate. Printre riscurile specifice se regăsesc "utilizarea agenţilor chimici iritanţi în spaţii închise, cantitatea excesivă de chimicale folosite, factori specifici de mediu precum căldura şi umiditatea şi ţintirea directă a indivizilor, atât cu proiectile, cât şi prin pulverizarea directă în faţă". Ca atare, autorii studiului subliniază necesitatea urgentă a adoptării unor protocoale pentru limitarea utilizării fără discernământ a substanţelor chimice iritante, în scopul prevenirii morbidităţii şi mortalităţii inutile în rândul protestatarilor.

Ce trebuie subliniat aici este faptul că acest studiu a analizat efectele expunerii (directe şi indirecte) la CS (şi OC) a doar circa 6000 de persoane în total, în condiţii şi situaţii diferite (proteste, arestări, expuneri accidentale), în ţări diferite, pe o perioadă mare de timp (25 de ani). Datele existente nu sunt îndestulătoare, însă, întrucât nu există studii pe mulţimi foarte mari de oameni care să fi fost simultan şi îndelung expuşi la gazul CS (sau OC).

Asta pentru că ceea ce s-a întâmplat în România acum 10 zile nu îşi găseşte un echivalent în lumea democratică şi cu greu găsim situaţii similare în lumea nedemocratică. Unele cazuri asemănătoare au fost înregistrate în Egipt, Venezuela sau Turcia. Nu am ştiinţă de condiţiile specifice de expunere din aceste ţări, însă nu există studii pe mulţimi mari (de zeci de mii de persoane) expuse simultan la gaz lacrimogen în condiţii anormale, agravante (şi ilegale!), adică în mod intens, repetat, îndelungat, în condiţii de umiditate şi căldură mare, într-o piaţă înconjurată de clădiri înalte, care împiedică împrăştierea gazului. Adică exact condiţiile din noaptea fatidică de 10 august, din Piaţa Victoriei.

Iată de ce tot ce s-a întâmplat la noi în acea noapte trebuie să constituie nu numai obiectul unei anchete penale, ci şi subiectul unui amplu şi serios studiu de caz, care să rămână în analele medicinii ca relevant şi să se constituie într-un instrument de referinţă, de care este atâta nevoie, de care autorităţile din întreaga lume să ţină seama înainte de a califica gazele lacrimogene drept "inofensive" şi a le folosi fără discernământ asupra oamenilor, aşa cum s-a întâmplat în România secolului 21. Mai ales că între timp a murit un om, un protestatar participant la acel miting, domnul Ilie Gâzea, şi mai ales că, din declaraţiile medicului care l-a îngrijit imediat după episodul din piaţă, cauza decesului bătrânului a fost sindromul emetizant Mallory-Weiss, care apare preponderent la hipertensivi (cum era dl Gâzea) şi ale cărui principale cauze de apariţie sunt efortul intens de a voma sau tusea - unul dintre simptomele gazului CS...

_________________

Bibliografie selectivă:

https://gizmodo.com/what-tear-gas-does-to-its-victims-1621571660

https://news.nationalgeographic.com/news/2013/06/130612-tear-gas-history-science-turkey-protests/

http://physiciansforhumanrights.org/library/reports/weaponizing-tear-gas.html#sthash.65F1UdXI.dpuf

https://www.bbc.com/news/world-middle-east-26626367

http://facingteargas.org/mp/8/palestine

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC539444/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5096012/

https://www.businessinsider.com/side-effects-of-ferguson-tear-gas-can-kill-2014-8

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25633030

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22113724